Torra

di CAMPUMORU

Ori d’apartura

A torra hè aparta tutti i ghjorna d’aprili à nuvembri à st’ori quì :
- da u 4 d’aprili à u 14 di ghjugnu : da 10 ori di mani à 6 ori di sera
- da u 15 di ghjugnu à u 13 di sittembri : da 9 ori di mani à 1 ora dopumeziornu è da 4 ori dopumeziornu à 8 ori di sera
- da u 14 di sittembri à u 1u di nuvembri : da 10 ori di mani à 6 ori di sera.

PREZZI

2,50€ (i menu di 12 anni ùn pacani micca)

Tour de Campomoro

SUPRANENDU A CALA È U PAESI

Alzata in cima di una punta pitricosa chì supranighja a cala è u paesi chì l’ani datu u so nomi, a torra di Campumoru permetta una vista tremenda nant’à u golfu fi u Valincu, i cimi luntani di l’Alcudina, è versu u suddu, u cumenciu di a costa salvatica.
Nant’à i costi sartinesi, sò edificati trè altri furtificazioni : i torri di Senetosa, di Roccapina, è u forti di Tizzà.
A torra di Campumoru si stacca da l’altri torri custruiti sottu à l’autorità di Ghjenuva, par a so larghezza ( d’un diametru di 15 m hè a più massicia di Corsica), è par a so archittetura. Cù a so accinta fatta da stedda è i so archeri cannunieri, hè stata cuncipita com’è una piccula citadella furtificata d’una impurtanza strategica più cà una posta di surviglianza. A torra di Campumoru hè, oghji, scritta à l’invintariu di i munimenti storichi.
In u 1989, u Cunsirvatoriu di u Litturali hà cuminciati tamanti travaddi nant’à l’idifiziu è a so accinta, cù a primura d’una salvezza patrimoniali ma ancu in privisioni di l’apartura di una mostra permanenti « Barbareschi » chì conta a storia di i torri ghjinuvesi in Corsica, l’invasioni barbareschi, l’abbottu di Sartè, a custruzzioni di a torra di Campumoru.

Storia

Par pruteghja si di i razzià barbareschi, a Republica di Ghjenuva metta in piazza una pulitica di « difesa torregiana », à sapè a custruzzioni in loca strategichi di i costi corsi, di bastimenti militarii di difesa.
A torra ghjinuvesa di Campumoru hè stata alzata à u XVIu seculu. À st’epica disturbata par via di i razzià nant ‘à a Corsica, i paesi erani sacchighjati è distrutti, è l’abitanti erani purtati in cattività. A custruzzioni di Campumoru fù di primura dopu à u l’abottu di Sartè. A cità fù distrutta è 500 parsoni purtati da prighjuneri. Par pruteghjasi, ci vulia à priveda, à veda ghjunghja l’assaltatori da luntanu, è cussì fù sceltu u situ di Campumoru.
In u 1586, dopu à un annu di travaddi, a torra fù finita. Hè stata u primu elementi d’un sistema di surviglianza è di prutizzioni di «  i Mari di Figari », nomi datu tandu à i Bucchi trà Corsica è Sardegna.